Plansul…atat ne-a mai ramas!!!

  Am cativa prieteni care mereu se plang si acum o sa incep sa ma plang si eu de ei.  Mi-s dragi si inca mai le mai ascult povestile triste.  Adesea doar ii aud(fara sa ascult) si  marturisesc acest lucru fara nici o jena. Atata timp cand problemele nu sunt ale tale, ce iti pasa? Si iata de ce se plang prietenii mei: ca nu au bani, ca viata e nedreapta, ca nu au cu cine iesi in oras, ca seful i-a certat, ca sunt singuri, ca preturile sunt mari, ca e scumpa chiria, ca a venit criza peste ei.  Orice ni se intampla puteam transforma in lucruri de care sa ne plangem. Suntem artisti in a ne plange.

   Iata cum actioneaza plangaciosul. Isi gaseste pe cate cineva sa ii asculte necazurile si il nenoroceste  pe saracul om. Ascultatorul  ii ofera solutii si ii zice cum sa le aplice. Plangaciosul se face ca nu il aude dar cu siguranta ii multumeste ca l-a ajutat. In ziua urmatoare, intalneste  pe altcineva, care ii da aceleasi sfaturi. Plangaciosul va fi mereu in cautarea unui ascultator. Totusi, cei din jurul tau  il compatimesc si vor ca el sa fie vesel. Ascultatorii de profesie isi  amintesc ca un prieten adevarat e si la bine si la rau si isi joaca rolul de „de bun prieten”. Adesea plangaciosii sunt si ascultatori sau ascultatorii de atata ascultat isi inventeaza si ei motive de care sa se planga.

  Si eu ma plang cateodata.Intr-o vreme aveam  un  umar pe care plangeam, dar  intr-o zi s-a saturat sa ma auda. Si a plecat.

De maine o sa incep sa plec si eu.

Anunțuri

4 gânduri despre „Plansul…atat ne-a mai ramas!!!

  1. Da..cam asta e povestea tuturor..toti ne plangem in loc sa punem sa actionam..asta e Romania in care traim..astia suntem romanii care ne-am format..astia sunt oamenii in general…iti propun sa te uiti la filmul „The secret”..ai sa inveti cate ceva..si cum te stiu optimista oricum vei reusi in viata la fel cum vei reusi cu succes sa pleci din lumea plangaciosilor si sa gasesti o lume in care plansul sa fie inlocuit de pretiosul ZAMBET…fie ca toti cititorii tai sa gasesca o resursa de a zambi in postarile tale… Si eu am plecat in cautarea lumii OAMENILOR…acei oameni care incep cu O..stii tu..OM cu „o” mare..Te pupic!!!

  2. daca ne-am naste razand… mi-as pune o mare intrebare.. de ce ma plang mereu?… dar asa… noi invatam intai sa ne miorlaim… si apoi sa zambim… e totusi bine sa ne plangem… energia trebuie consumata cumva… am plans de multe ori ca sa am de ce sa rad mai apoi..
    si te rog nu pleca..:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.Tema: Esquire de Matthew Buchanan.

%d blogeri au apreciat asta: